Pe Muntele Athos, într-un loc ferit de agitația lumii, se află Schitul Prodromu — cel mai mare și mai important așezământ românesc de pe Sfântul Munte. Aici, într-un colț de Grecie, se vorbește românește și slujbele se țin în limba română.
Istorie
Schitul a fost fondat în 1852 de monahi români, cu sprijinul domnitorului Alexandru Ioan Cuza și al statului român. Așezat pe teritoriul Mănăstirii Marea Lavră, Prodromu a devenit rapid un centru al spiritualității românești pe Athos.
De-a lungul anilor, schitul a trecut prin perioade de glorie și de declin. Astăzi, comunitatea monahală numără aproximativ 30 de monahi care duc o viață de rugăciune și ascetism.
Viața la Prodromu
Programul zilnic urmează tipicul athonit: trezire la 3-4 dimineața, slujba Utreniei, Sfânta Liturghie, lucru manual, masă și Vecernia. Monahii se ocupă de grădinărit, pictură de icoane, producerea de tămâie și primirea pelerinilor.
Cum ajungi
Prodromu nu este accesibil direct cu ferry-ul. De obicei, pelerinii debarcă la Marea Lavră și merg pe jos aproximativ 30 de minute prin pădure. Alternativ, se poate ajunge cu barca mică de la arsanaua schitului.
De ce să vizitezi Prodromu
Pentru un pelerin român, vizita la Prodromu este emoționantă: auzi limba română în rugăciuni, mănânci mâncare tradițională românească și simți căldura primirii „de acasă". Este un loc unde legătura cu România și cu credința ortodoxă se întrepătrund într-un mod unic.